Gratuit, fără cont. Nu păstrăm documentul pe care îl încarci.
GrileAI
Grila 81 din 100 · Toate probele

Fie silogismul: Toți judecătorii sunt juriști. Niciun jurist nu este analfabet. Prin urmare, niciun analfabet nu este judecător. Termenul mediu al silogismului este:

Din testul Test complet (100 de grile) · model Drept UB, pentru Admitere Facultatea de Drept, Universitatea din București. Nivel avansat.

Test_complet_admitere_Drept_UB.pdf
Răspuns unic

Un singur răspuns corect.

Răspunsul corect și explicația

Răspunsul corect: B. nedistribuit în premisa majoră și distribuit în premisa minoră

Termenul mediu „jurist” este predicat al propoziției A din premisa majoră (nedistribuit) și subiect al propoziției E din premisa minoră (distribuit).

Test_complet_admitere_Drept_UB.pdfp. 52

În silogism, predicatul concluziei (P) apare în premisa majoră, subiectul concluziei (S) în cea minoră, iar termenul mediu (M) în ambele. Figura 1: M–P, S–M; figura 2: P–M, S–M; figura 3: M–P, M–S; figura 4: P–M, M–S. Subiectul propozițiilor universale și predicatul celor negative sunt distribuite. Termenul mediu trebuie distribuit cel puțin o dată. Modul Camenes (AEE, figura 4) este valid. Termenii între care nu există elemente comune sunt în raport de opoziție. Propoziția E se convertește simplu.

Alege o variantă.

Din același test

Toate grilele din „Test complet (100 de grile) · model Drept UB”

  1. 1Fie fraza: Cine muncește știe că reușita nu vine ușor și că trebuie să aibă răbdare., numărul subordonatelor completive directe este:
  2. 2În fraza: Când am ajuns, ploua, dar ne-am bucurat că venisem., numărul propozițiilor este:
  3. 3Fie fraza: Deși era târziu, a rămas unde îl lăsasem, ca să termine ce începuse. Felul propozițiilor, în ordinea succesiunii predicatelor, este:
  4. 4Fie fraza: Este important să știi cine te ajută și pe cine te poți baza., numărul propozițiilor subordonate este:
  5. 5În fraza: Nu știu dacă vine sau dacă rămâne acasă., raportul dintre ultimele două propoziții este de:
  6. 6Fie fraza: Am aflat că a plecat când s-a făcut ziuă. Prin contragerea ultimei propoziții se obține:
  7. 7Prin expansiunea complementului direct din propoziția Îmi doresc reușita ta. se obține o propoziție:
  8. 8Fie enunțurile: (1) A plecat devreme pentru că avea tren. (2) Am rămas acasă fiindcă ploua. (3) Ne-am întâlnit după ce s-a terminat ședința. (4) Deși era obosit, a continuat. Conțin subordonate introduse prin locuțiuni conjuncționale:
  9. 9Fie afirmațiile despre circumstanțialul de cauză: (1) poate fi exprimat prin substantiv precedat de locuțiunea prepozițională „din cauza”; (2) poate fi exprimat prin gerunziu; (3) poate fi exprimat prin pronume precedat de o locuțiune prepozițională. Sunt corecte:
  10. 10Fie afirmațiile despre complementul direct: (1) poate fi exprimat prin verb la supin; (2) poate fi exprimat prin numeral; (3) stă întotdeauna în cazul acuzativ. Sunt corecte:
  11. 11Fie afirmațiile despre subiect: (1) poate fi exprimat prin verb la infinitiv; (2) poate fi inclus; (3) poate fi exprimat prin substantiv în cazul dativ. Sunt corecte:
  12. 12Fie enunțurile: (1) Copilul [bun] ascultă. (2) Vorbește [frumos]. (3) Era [cel mai harnic] din clasă. (4) S-a întors [obosit]. Cuvintele dintre paranteze drepte sunt adjective în:
  13. 13Fie enunțurile: (1) L-am văzut pe Ion. (2) Cartea e pe masă. (3) S-a supărat pe mine. Cuvântul „pe” este marcă a complementului direct în:
  14. 14Fie enunțurile: (1) Își cumpără o carte. (2) Se gândește la examen. (3) Se citește ușor cartea. Pronumele reflexiv are funcție sintactică în:
  15. 15Fie afirmațiile: (1) prepozițiile „datorită”, „grație” și „mulțumită” cer dativul; (2) prepoziția „cu” cere acuzativul; (3) toate prepozițiile simple cer acuzativul. Sunt corecte:
  16. 16Fie enunțurile: (1) [Ce] carte citești? (2) [Ce] faci? (3) Nu știu [ce] carte să aleg. Cuvântul „ce” este adjectiv pronominal interogativ în:
  17. 17În enunțul: Casa bunicilor mei de la țară are o curte mare., numărul atributelor este:
  18. 18În enunțul: Scrisoarea s-a trimis ieri., verbul este la diateza (construcția):
  19. 19În fraza: Am ajuns acasă și am văzut că plecaseră toți., subiectul primei propoziții este:
  20. 20Fie enunțurile: (1) Cartea de istorie e pe masă. (2) Drumul spre casă era lung. (3) A plecat la munte. Există atribute substantivale prepoziționale în:
  21. 21Fie valorile morfologice ale cuvântului „o”: (1) articol nehotărât; (2) numeral cardinal; (3) pronume personal; (4) auxiliar al viitorului. Sunt corecte:
  22. 22Enunțul I-am dat fratelui meu cartea prietenei sale. conține:
  23. 23În enunțul: Desigur, ai dreptate., cuvântul „desigur” este:
  24. 24În enunțul: Cartea este a fratelui meu, iar caietul pare nou., cazul numelor predicative este, în ordine:
  25. 25În fraza: Cine se scoală de dimineață departe ajunge., propoziția „Cine se scoală de dimineață” este:
  26. 26În fraza: Problema este că nu avem timp., propoziția „că nu avem timp” este:
  27. 27În fraza: Vestea că ai reușit ne-a bucurat., propoziția „că ai reușit” este:
  28. 28În fraza: Oricât ar munci, nu reușește., propoziția „Oricât ar munci” este:
  29. 29Fie enunțurile: (1) Dacă vii, mergem împreună. (2) Nu știu dacă vine. (3) Mă întreb dacă e frig afară. Propoziția introdusă prin „dacă” este circumstanțială condițională în:
  30. 30Fie enunțurile: (1) Eu prefer ceaiul, iar tu, cafeaua. (2) El a plecat, ea a rămas. (3) Ana citește, Maria scrie. Există elipsă verbală în:
  31. 31În enunțul: I-a ajutat pe toți colegii., cuvântul „toți” este:
  32. 32În enunțul: Nimeni nu i-a răspuns., cuvântul „nimeni” este:
  33. 33În enunțul: Cartea e a mea., secvența „a mea” este:
  34. 34În enunțul: Omul pe care l-am întâlnit era medic., secvența „pe care” este:
  35. 35În enunțul: Am terminat de citit romanul., secvența „de citit” este:
  36. 36Fie cuvintele: (1) tren; (2) ceas; (3) caiet; (4) hotel. Sunt substantive neutre cu desinența de plural -uri:
  37. 37Fie cuvintele: (1) avárie; (2) caractér; (3) dumínică. Sunt corect accentuate:
  38. 38Dintre cuvintele dintre paranteze drepte din enunțul [Odată] (1) ajuns acolo, a mers [întruna] (2) înainte, [de-a dreptul] (3) bucuros., sunt scrise corect:
  39. 39Dintre formele verbale: (1) (el) contribuie; (2) (eu) continui; (3) să aibe; (4) (el) agreează, sunt corecte:
  40. 40Dintre formele de genitiv-dativ: (1) surorii; (2) mamei; (3) cireșii; (4) stelei, sunt corecte:
  41. 41Se dau cuvintele: (1) succint; (2) laconic; (3) prolix; (4) concentrat. Care dintre acestea pot fi sinonime ale adjectivului „concis”?
  42. 42Este folosit corect adjectivul din enunțul:
  43. 43Conține un pleonasm enunțul:
  44. 44Fie enunțurile: (1) Nu ți-am spus. (2) Ia-ți haina! (3) Ți-a plăcut? Din punct de vedere ortografic sunt corecte:
  45. 45Numărul greșelilor de ortografie și de punctuație din enunțul Copii au intrat în sală și, sau așezat în bănci. este:
  46. 46Sunt scrise corect, din punctul de vedere al majusculelor, toate secvențele din seria:
  47. 47În enunțul: Cu prudență și curaj, omenirea a învins foamea, dar luptă încă pentru dreptate., numărul substantivelor defective de plural este:
  48. 48Fie enunțurile: (1) [Binele] învinge. (2) Un [nu] hotărât a pus capăt discuției. (3) Vorbește [frumos]. Cuvintele dintre paranteze drepte sunt substantive obținute prin conversiune în:
  49. 49Dintre cuvintele: (1) weekenduri; (2) site-uri; (3) show-uri; (4) mouse-uri, sunt corect scrise:
  50. 50Sunt corecte formele din enunțul:
  51. 51Raritatea resurselor exprimă faptul că:
  52. 52Costul de oportunitate al unei alegeri reprezintă:
  53. 53Utilitatea totală a unui bun consumat în unități succesive este maximă atunci când utilitatea marginală este:
  54. 54Prețul unui bun crește de la 10 la 12 lei, iar cantitatea cerută scade de la 100 la 80 de bucăți. Cererea pentru acest bun:
  55. 55Dacă cererea pentru un bun este elastică în raport cu prețul, o scădere a prețului determină:
  56. 56Un bun este inferior atunci când, la creșterea venitului consumatorului, cererea pentru el:
  57. 57Cererea agregată dintr-o economie cuprinde:
  58. 58Capitalul circulant cuprinde:
  59. 59Un utilaj cu valoarea de 120.000 lei și durata de funcționare de 8 ani se amortizează liniar. Amortizarea anuală este:
  60. 60O firmă produce 6.000 de bucăți cu 30 de lucrători; după angajarea a încă 10 lucrători, producția crește la 7.200 de bucăți. Productivitatea marginală a muncii este:
  61. 61La o producție de 100 de bucăți, costul fix total este de 2.000 lei, iar costul variabil total de 3.000 lei. Costul total mediu este:
  62. 62Când producția crește de la 100 la 120 de bucăți, costul total crește de la 5.000 la 5.600 lei. Costul marginal este:
  63. 63Încasările totale ale unei firme sunt de 80.000 lei, iar costul total de 64.000 lei. Rata profitului calculată la cost este:
  64. 64Piața cu concurență perfectă presupune, printre altele:
  65. 65Monopsonul este piața pe care există:
  66. 66Un depozit de 10.000 lei este constituit pe 2 ani, cu o rată anuală a dobânzii de 10%, cu capitalizare. Suma finală este:
  67. 67Deprecierea monedei naționale față de euro înseamnă că:
  68. 68Acțiunea este un titlu de valoare care:
  69. 69Într-o economie, populația activă este de 9 milioane de persoane, din care 8,1 milioane sunt ocupate. Rata șomajului este:
  70. 70Salariul nominal crește cu 20%, iar prețurile cu 50%. Salariul real:
  71. 71Venitul disponibil crește de la 2.000 la 2.500 lei, iar consumul de la 1.600 la 1.900 lei. Înclinația marginală spre consum este:
  72. 72Dacă înclinația marginală spre economisire este 0,25, multiplicatorul investițiilor este:
  73. 73Dezvoltarea economică, spre deosebire de creșterea economică, presupune:
  74. 74Faza de recesiune a ciclului economic se caracterizează prin:
  75. 75PIB-ul nominal crește cu 32%, iar indicele prețurilor este de 120%. PIB-ul real a crescut cu:
  76. 76Indicele prețurilor de consum crește de la 100 la 125. Puterea de cumpărare a banilor:
  77. 77Inflația prin costuri apare atunci când:
  78. 78Deficitul bugetar apare atunci când:
  79. 79Politica fiscală a statului se realizează în principal prin:
  80. 80Uniunea vamală presupune:
  81. 81Fie silogismul: Toți judecătorii sunt juriști. Niciun jurist nu este analfabet. Prin urmare, niciun analfabet nu este judecător. Termenul mediu al silogismului este:
  82. 82Fie silogismul: Toți judecătorii sunt juriști. Niciun jurist nu este analfabet. Prin urmare, niciun analfabet nu este judecător. Silogismul dat este:
  83. 83Fie silogismul: Toți judecătorii sunt juriști. Niciun jurist nu este analfabet. Prin urmare, niciun analfabet nu este judecător. Dacă premisele sunt adevărate, raportul dintre termenii „analfabet” și „judecător” este de:
  84. 84Fie silogismul: Toți judecătorii sunt juriști. Niciun jurist nu este analfabet. Prin urmare, niciun analfabet nu este judecător. Conversa simplă (validă) a concluziei este:
  85. 85O instanță primește, într-o zi, același număr de dosare civile și de dosare penale. La sfârșitul zilei constată că au rămas nesoluționate mai multe dosare penale decât civile. Din text putem deduce că:
  86. 86O instanță primește, într-o zi, același număr de dosare civile și de dosare penale. La sfârșitul zilei constată că au rămas nesoluționate mai multe dosare penale decât civile. Care dintre următoarele afirmații poate fi adevărată?
  87. 87O instanță primește, într-o zi, același număr de dosare civile și de dosare penale. La sfârșitul zilei constată că au rămas nesoluționate mai multe dosare penale decât civile. Care dintre următoarele nu poate fi dedusă din text?
  88. 88O instanță primește, într-o zi, același număr de dosare civile și de dosare penale. La sfârșitul zilei constată că au rămas nesoluționate mai multe dosare penale decât civile. Să presupunem că instanța primește câte 30 de dosare din fiecare categorie și că rămân nesoluționate 9 dosare penale și 4 civile. Atunci:
  89. 89Fie raționamentul: Dacă plouă, atunci meciul se amână sau se joacă în sală. Meciul nu se amână. Meciul nu se joacă în sală. Prin urmare, nu plouă. Din punct de vedere logic, raționamentul este:
  90. 90Fie raționamentul: Dacă plouă, atunci meciul se amână sau se joacă în sală. Meciul nu se amână. Meciul nu se joacă în sală. Prin urmare, nu plouă. Numărul propozițiilor simple distincte din raționament este:
  91. 91Fie raționamentul: Dacă plouă, atunci meciul se amână sau se joacă în sală. Meciul nu se amână. Meciul nu se joacă în sală. Prin urmare, nu plouă. Negația propoziției „Meciul se amână sau se joacă în sală” este:
  92. 92Din propozițiile „Dacă A, atunci B” și „non-B” decurge:
  93. 93Ana, Bogdan și Cristi aleg fiecare cel puțin o materie dintre: română (R), economie (E), logică (L). Ana alege L. Bogdan alege cel puțin una dintre R și E numai dacă Cristi alege și R, și E. Cristi alege R numai dacă Ana nu alege E. Dacă Bogdan nu alege R, atunci Ana nu alege E. Care dintre următoarele este în mod necesar adevărată?
  94. 94Ana, Bogdan și Cristi aleg fiecare cel puțin o materie dintre: română (R), economie (E), logică (L). Ana alege L. Bogdan alege cel puțin una dintre R și E numai dacă Cristi alege și R, și E. Cristi alege R numai dacă Ana nu alege E. Dacă Bogdan nu alege R, atunci Ana nu alege E. Care dintre următoarele poate fi adevărată?
  95. 95Ana, Bogdan și Cristi aleg fiecare cel puțin o materie dintre: română (R), economie (E), logică (L). Ana alege L. Bogdan alege cel puțin una dintre R și E numai dacă Cristi alege și R, și E. Cristi alege R numai dacă Ana nu alege E. Dacă Bogdan nu alege R, atunci Ana nu alege E. Să presupunem că Bogdan alege română. Care dintre următoarele este în mod necesar adevărată?
  96. 96Ana, Bogdan și Cristi aleg fiecare cel puțin o materie dintre: română (R), economie (E), logică (L). Ana alege L. Bogdan alege cel puțin una dintre R și E numai dacă Cristi alege și R, și E. Cristi alege R numai dacă Ana nu alege E. Dacă Bogdan nu alege R, atunci Ana nu alege E. Să presupunem că fiecare alege exact o materie. Care dintre următoarele este în mod necesar adevărată?
  97. 97Dan, Elena, Florin și Gabriela pledează pe rând, fiecare o singură dată. Elena pledează imediat după Dan. Florin nu pledează primul. Gabriela pledează înaintea lui Florin. Care dintre următoarele poate fi ordinea pledoariilor?
  98. 98Dan, Elena, Florin și Gabriela pledează pe rând, fiecare o singură dată. Elena pledează imediat după Dan. Florin nu pledează primul. Gabriela pledează înaintea lui Florin. Cine poate pleda primul?
  99. 99Dan, Elena, Florin și Gabriela pledează pe rând, fiecare o singură dată. Elena pledează imediat după Dan. Florin nu pledează primul. Gabriela pledează înaintea lui Florin. Dacă Elena pledează ultima, atunci Florin pledează:
  100. 100Dan, Elena, Florin și Gabriela pledează pe rând, fiecare o singură dată. Elena pledează imediat după Dan. Florin nu pledează primul. Gabriela pledează înaintea lui Florin. Câte ordini ale pledoariilor respectă toate condițiile?
Drept

Alte teste rezolvate

Toate testele pentru Drept