În care enunț verbul „a fi” este predicativ?

Verbul „a fi” este predicativ când înseamnă „a exista, a se afla” („Bunicii sunt la țară”), copulativ când leagă subiectul de un nume predicativ („Mama este medic”) și auxiliar când ajută la formarea unor timpuri sau a diatezei pasive („Cartea a fost citită”). La fel, „a ajunge” este copulativ în „A ajuns inginer”, dar predicativ în „Trenul a ajuns în gară”.