Prin cine poate fi reprezentată convențional o persoană juridică în fața instanței?
Din testul Procesul civil: participanții, pentru INM, Magistratură, Barou. Nivel avansat.
Un singur răspuns corect.
Răspunsul corect și explicația
Răspunsul corect: C. Numai prin consilier juridic sau avocat
Art. 84 alin. (1) permite reprezentarea convențională a persoanei juridice numai prin consilier juridic sau avocat, iar alin. (3) extinde regula la entitățile fără personalitate juridică. Mandatarul neavocat, cu procură autentică, poate reprezenta doar persoane fizice (art. 83, 85).
Potrivit art. 83–85 C. proc. civ., persoanele fizice pot fi reprezentate de avocat sau de alt mandatar; mandatarul neavocat nu poate pune concluzii asupra excepțiilor și fondului decât prin avocat, cu excepția soțului sau a rudei până la gradul al doilea, licențiat în drept. Persoanele juridice pot fi reprezentate convențional numai prin consilier juridic sau avocat. Împuternicirea dată unui mandatar neavocat se dovedește prin înscris autentic sau prin declarație verbală în instanță, consemnată în încheiere.
Alege o variantă.
Toate grilele din „Procesul civil: participanții”
- 1Ce este adevărat despre judecătorul care a pronunțat hotărârea în primă instanță?
- 2În care dintre situațiile de mai jos judecătorul nu devine incompatibil, potrivit art. 42 C. proc. civ.?
- 3O parte formulează plângere penală împotriva judecătorului în cursul procesului. Când devine acesta incompatibil?
- 4Ce efect are formularea unei cereri de recuzare asupra judecății cauzei?
- 5Când este inadmisibilă cererea de recuzare?
- 6Cum poate fi atacată încheierea prin care s-a respins recuzarea, dacă hotărârea care soluționează cauza nu este definitivă?
- 7Ce regim au actele de procedură îndeplinite de o parte care nu are exercițiul drepturilor procedurale?
- 8Pot sta în judecată entitățile fără personalitate juridică?
- 9În ce situație numește instanța un curator special, potrivit art. 58 C. proc. civ.?
- 10Ce efect au actele de procedură îndeplinite de unul dintre coparticipanți, când efectele hotărârii nu se întind asupra tuturor?
- 11Când este principală intervenția voluntară?
- 12Până când poate fi formulată, de regulă, cererea de intervenție principală?
- 13Până când poate fi făcută intervenția accesorie?
- 14Din ce moment devine intervenientul parte în proces?
- 15Ce soartă are apelul declarat de intervenientul accesoriu, dacă partea pe care a sprijinit-o nu a declarat apel?
- 16Ce poziție procesuală dobândește persoana chemată în judecată, potrivit art. 68–70 C. proc. civ., pentru că ar putea pretinde aceleași drepturi ca reclamantul?
- 17Ce se întâmplă cu cererea de chemare în garanție disjunsă pentru că ar fi întârziat judecarea cererii principale?
- 18Ce se întâmplă dacă cel arătat ca titular al dreptului recunoaște susținerile pârâtului, iar reclamantul consimte?
- 19Ce face judecătorul, în materie contencioasă, dacă pricina nu poate fi soluționată fără participarea unui terț, iar nicio parte nu cere introducerea acestuia?
- 20Prin cine poate fi reprezentată convențional o persoană juridică în fața instanței?
- 21Ce poate face, fără mandat, avocatul care a reprezentat partea la judecarea procesului?
- 22Ce sancțiune intervine dacă procurorul nu participă la judecată într-un caz în care legea îi impune participarea și punerea de concluzii?
Alte teste rezolvate
- Drept civil · 20 de întrebăriExecutarea și neexecutarea obligațiilor
- Drept civil · 20 de întrebăriCodul civil: prescripția extinctivă
- Procedură civilă · 20 de întrebăriExecutarea silită în procesul civil
- Drept penal · 20 de întrebăriCodul penal: infracțiuni de corupție și serviciu
- Procedură penală · 20 de întrebăriAcțiunea penală, acțiunea civilă și acordul
- Drept penal · 5 întrebăriInfracțiunea și răspunderea penală