Enea Silvio Piccolomini, umanistul care i-a numit pe vlahi un neam italic și le-a legat numele de un comandant roman, Flaccus, a devenit papă sub numele de:
Din testul Romanitatea românilor în viziunea istoricilor · model Academia de Poliție, pentru Academia de Poliție, Facultatea de Poliție. Nivel mediu.
Un singur răspuns corect.
Răspunsul corect și explicația
Răspunsul corect: D. Pius al II-lea
Piccolomini a devenit papă în 1458, ca Pius al II-lea, în același an în care scria „De Europa”. Calixt al III-lea i-a fost predecesor, Sixt al IV-lea a fost papă mai târziu (1471–1484), iar Clement al VIII-lea, la sfârșitul secolului al XVI-lea.
Mărturiile despre originea romană a vlahilor apar încă din Evul Mediu. Cronicarul bizantin Ioan Kinnamos, secretarul împăratului Manuel Comnenul, scria, descriind o campanie împotriva ungurilor din 1167, că vlahii „sunt coloni veniți demult din Italia”. Simon de Keza și-a scris cronica „Gesta Hunnorum et Hungarorum” în jurul anului 1282. Umanistul Enea Silvio Piccolomini, în lucrarea „De Europa” (1458), i-a numit pe vlahi un neam italic și le-a legat numele de un comandant roman, Flaccus; în același an a devenit papă, sub numele de Pius al II-lea. Antonio Bonfini, istoric la curtea regelui Matia Corvin, a scris la sfârșitul secolului al XV-lea „Rerum Ungaricarum decades”, în care îi socotea pe români urmași ai coloniilor și legiunilor romane din Dacia.
Alege o variantă.
Toate grilele din „Romanitatea românilor în viziunea istoricilor · model Academia de Poliție”
- 1Descriind o campanie bizantină împotriva ungurilor din 1167, cronicarul care scria că vlahii „sunt coloni veniți demult din Italia” a fost:
- 2Enea Silvio Piccolomini, umanistul care i-a numit pe vlahi un neam italic și le-a legat numele de un comandant roman, Flaccus, a devenit papă sub numele de:
- 3Lucrarea „Romanitatea românilor. Istoria unei idei”, apărută la București în 1972, a fost scrisă de:
- 4Gramatica „Elementa linguae daco-romanae sive valachicae”, tipărită la Viena, a fost alcătuită de:
- 5Analizați conținutul celor două enunțuri: Simion Dascălul și Misail Călugărul, copiști ai letopisețului lui Grigore Ureche, au scris că moldovenii s-ar trage din tâlhari romani trimiși în Dacia; Miron Costin a scris lucrarea „De neamul moldovenilor” pentru a respinge această poveste.
- 6Analizați conținutul celor două enunțuri: În 1837, Mihail Kogălniceanu a publicat la Berlin, în limba franceză, primul volum al unei istorii a Țării Românești, a Moldovei și a vlahilor transdanubieni; în 1840, August Treboniu Laurian a tipărit la Viena lucrarea „Tentamen criticum”, despre originea și formarea limbii române.
- 7Analizați conținutul celor două enunțuri: „Dicționarul limbii române” al lui August Treboniu Laurian și Ioan C. Massim a fost alcătuit la cererea Societății Academice Române; în acest dicționar, cuvintele de origine latină erau trecute într-un glosar separat, ca să fie scoase treptat din uz.
- 8Analizați conținutul celor două enunțuri: Vasile Pârvan a susținut teoria imigraționistă, potrivit căreia românii s-ar fi format la sud de Dunăre; în 1926, Vasile Pârvan a publicat lucrarea „Getica. O protoistorie a Daciei”.
- 9Ordinea cronologică corectă a evenimentelor este: A. Antonio Bonfini scrie „Rerum Ungaricarum decades”; B. Simon de Keza scrie cronica „Gesta Hunnorum et Hungarorum”; C. Enea Silvio Piccolomini scrie lucrarea „De Europa”
- 10Ordinea cronologică corectă a evenimentelor este: A. Joseph Karl Eder publică „Supplex Libellus Valachorum”, însoțit de note critice; B. Apare „Lexiconul de la Buda”; C. Este tipărită la Viena gramatica „Elementa linguae daco-romanae sive valachicae”
- 11Ordinea cronologică corectă a evenimentelor este: A. Ovid Densusianu publică primul volum din „Histoire de la langue roumaine”; B. Vasile Pârvan publică „Începuturile vieții romane la gurile Dunării”; C. Apare, postum, „Dacia preistorică” a lui Nicolae Densușianu
- 12Ordinea cronologică corectă a evenimentelor este: A. Lucian Boia publică „Istorie și mit în conștiința românească”; B. Regimul comunist sărbătorește „2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat și independent”; C. Constantin Daicoviciu publică un studiu despre problema continuității în Dacia
Alte teste rezolvate
- Istorie · 12 întrebăriAutonomii locale și instituții centrale (secolele IX–XVIII) · model Academia de Poliție
- Istorie · 12 întrebăriSpațiul românesc între diplomație și conflict (Ev Mediu și începuturile modernității) · model Academia de Poliție
- Istorie · 12 întrebăriStatul român modern: de la proiect politic la România Mare · model Academia de Poliție
- Istorie · 12 întrebăriRomânia și concertul european: de la „criza orientală” la marile alianțe · model Academia de Poliție
- Istorie · 12 întrebăriConstituțiile din România · model Academia de Poliție
- Istorie · 12 întrebăriSecolul XX, între democrație și totalitarism · model Academia de Poliție