Gratuit, fără cont. Nu păstrăm documentul pe care îl încarci.
GrileAI
Grila 1 din 12 · Istorie

„Statutul dezvoltător al Convenției de la Paris” (1864) a adăugat Adunării elective un al doilea corp legiuitor, numit:

Din testul Constituțiile din România · model Academia de Poliție, pentru Academia de Poliție, Facultatea de Poliție. Nivel mediu.

Istorie_constitutiile_Academia_de_Politie.pdf
Răspuns unic

Un singur răspuns corect.

Răspunsul corect și explicația

Răspunsul corect: A. Corpul Ponderator

Statutul lui Cuza a creat Corpul Ponderator, din care s-a dezvoltat Senatul. Adunarea Deputaților apare în Constituția din 1866, Marea Adunare Națională în constituțiile regimului comunist, iar Sfatul Țării a fost adunarea reprezentativă a Basarabiei în 1917–1918.

Istorie_constitutiile_Academia_de_Politie.pdfp. 4

În aprilie 1864, Adunarea Electivă, dominată de conservatori, a votat o moțiune de blam împotriva guvernului Mihail Kogălniceanu, care susținea proiectul legii rurale. La 2/14 mai 1864, Alexandru Ioan Cuza a dizolvat Adunarea printr-o lovitură de stat și a supus aprobării, prin plebiscit, „Statutul dezvoltător al Convenției de la Paris”. Statutul întărea puterea domnului și adăuga Adunării elective un al doilea corp legiuitor, Corpul Ponderator, din care s-a dezvoltat Senatul.

Alege o variantă.

Din același test

Toate grilele din „Constituțiile din România · model Academia de Poliție”

  1. 1„Statutul dezvoltător al Convenției de la Paris” (1864) a adăugat Adunării elective un al doilea corp legiuitor, numit:
  2. 2Potrivit Constituției din 1866, toate puterile statului emană de la:
  3. 3Constituția promulgată de Carol al II-lea în februarie 1938 a stabilit vârsta minimă a alegătorilor la:
  4. 4Instituția creată prin Constituția din 1991 pentru apărarea drepturilor și libertăților persoanelor fizice în raporturile lor cu autoritățile publice este:
  5. 5Analizați conținutul celor două enunțuri: În aprilie 1864, Adunarea Electivă, dominată de conservatori, a votat o moțiune de blam împotriva guvernului Mihail Kogălniceanu, care susținea proiectul legii rurale; la 2/14 mai 1864, Alexandru Ioan Cuza a dizolvat Adunarea printr-o lovitură de stat.
  6. 6Analizați conținutul celor două enunțuri: Constituția din 1866 prevedea că Principatele Unite Române formează un singur stat indivizibil, sub denumirea de România; potrivit Constituției din 1866, puterea legislativă era exercitată de domn și de Reprezentanța națională, alcătuită din Adunarea Deputaților și Senat.
  7. 7Analizați conținutul celor două enunțuri: Constituția din 1923 a încredințat controlul constituționalității legilor Curții de Casație și Justiție, în secții unite; Constituția din 1923 a fost aprobată prin plebiscit, cu vot deschis.
  8. 8Analizați conținutul celor două enunțuri: Constituția din 1991 a instituit un Parlament unicameral; potrivit Constituției din 1991, Curtea Constituțională este alcătuită din nouă judecători, numiți pentru un mandat de nouă ani.
  9. 9Ordinea cronologică corectă a evenimentelor este: A. Revizuirea Constituției de către Parlamentul întrunit la Iași, pentru reforma agrară și votul universal; B. Modificarea articolului 7 din Constituție, la cererea Congresului de la Berlin; C. Reducerea numărului colegiilor electorale pentru Adunarea Deputaților de la patru la trei
  10. 10Ordinea cronologică corectă a evenimentelor este: A. Promulgarea constituției care concentra puterea în mâinile regelui Carol al II-lea; B. Repunerea parțială în vigoare a Constituției din 1923; C. Suspendarea constituției și învestirea generalului Ion Antonescu cu depline puteri
  11. 11Ordinea cronologică corectă a evenimentelor este: A. Instituirea funcției de președinte al Republicii Socialiste România; B. Adoptarea ultimei constituții a regimului comunist; C. Adoptarea constituției care consfințea existența Regiunii Autonome Maghiare
  12. 12Ordinea cronologică corectă a evenimentelor este: A. Adoptarea actualei Constituții a României; B. Revizuirea Constituției, aprobată prin referendum național, care a prelungit mandatul președintelui la cinci ani; C. Decretul-lege prin care numele țării devenea România, iar forma de guvernământ, republica
Admitere Poliție și MAI

Alte teste rezolvate

Toate testele pentru Admitere Poliție și MAI